Factoring-ul este definit drept un contract comercial de creditare incheiat intre banci sau institutii financiare sub denumirea de FACTOR, pe de o parte, si, o societate comerciala furnizoare de produse sau servicii, sub denumirea de ADERENT. Aderentul are interesul incasarii facturilor de la CLIENTI/BENEFICIARI (a-3-a parte ce intra in contractul de Factoring) inainte de scadenta, iar Factorul urmareste obtinerea de beneficii, mai exact procent din facturile pe care le deconteaza in avans.

O prima forma de factoring ce ar putea fi aplicata in sectorul farmaceutic, ar arata astfel: C.N.A.S. in calitate de CLIENT, va depune la banca (FACTORUL) facturile validate primite de la farmacii (ADERENTI), farmaciile urmand sa incaseze in momentul depunerii facturilor de catre C.N.A.S. la banca 85% din valoarea acestora. Diferenta de 15% va fi achitata de catre banca farmaciilor in momentul in care C.N.A.S. returneaza catre FACTOR intreaga suma creditata. Din cei 15%, banca isi va retine comisioanele aferente operatiunii de factoring. Comisioanele platite de farmacii vor fi de apriximativ 0.85% din valoarea facturilor cesionate (1% din cei 85% achitati initial de catre banca farmaciei), plus comisionul de finantare, care este la nivelul dobanzilor pe termen scurt din sistemul bancar. Pentru farmacii avantajul acestui tip de operatiune ar fi deblocarea imediata a lichiditatilor. Dezavantajul major este ca acest model de factoring poate fi aplicat doar asupra facturilor validate si inregistrate la C.J.A.S.

O a-2-a forma de factoring poate fi urmatoarea: farmaciile (CLIENTII) depun facturile de la furnizorii de medicamente (ADERENTII) la banca (FACTORUL). Banca deconteaza furnizorilor imediat 85% din valoarea facturilor depuse, urmand, ca si la cazul anterior, diferenta de 15% sa fia achitata catre furnizor in momentul in care farmacia returneaza bancii valoare integrala a facturilor depuse. In acest caz comisioanele vor fi suportate de distribuitorii de medicamente si nu de farmacii.

Dar, exista si piedici. In oricare dintre cele 2 forme de factoring, banca are dreptul de a accepta sau respinge facturile, ori de la C.J.A.S. ori de la farmacii pe criteriul insolvabilitatii. Mai exact, ca banca sa accepte facturi emise de farmacii catre C.J.A.S, trebuie sa se asigure ca C.J.A.S. are posibilitatea de plata la scadenta, ceea ce in perioada actuala e putin probabil, deci sunt sanse mari sa nu fie functional aceasta prima forma de factoring. Similar, in cazul celei de-a doua forme de factoring, banca trebuie sa aiba garantia ca farmaciile vor returna banii la scadenta facturilor de la funizori. Dar, pentru acest lucru, farmaciile depind de decontarea facturilor de catre C.J.A.S., care momentan nu dispune de fonduri, sau de prima forma de factoring, care, dupa cum am precizat mai sus este improbabila. Si cum majoritatea facturilor emise de distribuitori au deja termenele de plata depasite, este practic imposibil ca banca sa le accepte in sistem factoring.

In concluzie, fara o interventie clara si hotarata din partea Statului Roman in negocierile cu bancile, farmaciile si distribuitorii de medicamente in care acesta sa-si asume in mod clar si transparent plata facturilor catre farmacii sau plata facturilor cesionate catre banca, este putin probabila iesirea din actula criza a medicamentelor.

Bogdan Caseriu,
Director Vanzari Infofarm